Era să murim… Din nou și din nou…

Am ținut secret până acum. Orgoliul meu de șofer m-a făcut să îmi țin gura pentru că nu se face să îi spui omului care tocmai ți-a împrumutat mașina personală că era să i-o distrugi cu tine în ea și pe cei din automobilul oprit regulamentar în față. O secundă de neatenție cu privirea altundeva decât prin parbriz și am ajuns la 3 metri de o familie fericită, plecată la plimbare într-o zi de weekend. Am tras scurt de volan și i-am ratat milimetric. Am transpirat rece, iar adrenalina m-a luat la palme. Puteam să trec prin ei cu cele două tone la 70 de kilometri pe ora, ca prin brânză. O familie cu un copil pe bancheta din spate, care nici nu ar fi știut cine le-a fost ucigaș.

A urmat o jumătate de oră de procese de conștiință. Mă gândesc cum vina m-ar fi demolat. Parcă vedeam privirile superioare și disprețuitoare ale tuturor. Cum ai putut?! Toată cariera lui pește devenise zero barat. Dar am scăpat și de data asta. Credeai că am învățat ceva?

Nu o să recunoști, dar și tu ai trecut centimetric pe lângă familia asta nevinovată într-o mașină de o stea apusă la EuroNCAP. Te văd zilnic de pe scuter când tai orașul prin centru. Ești un tip ocupat cu probleme serioase. Sună și tu începi să îl cauți prin buzunare. Mâna stângă smucește volanul, în timp ce tu scormonești cu dreapta. Intru în panică când te văd aplecat peste scaunul pasagerului ori când te lungești după geanta din spate. Te-aș depăși, dar mai bine aștept să revii la volan. Răspunzi la telefon dar te lași pe o parte iar privirea ta trece prin orizont fără direcție. Ții telefonul pe speaker la 20 de centimetri de ureche, ca și cum vorbești la handsfree… Gata, ai închis! Te depășesc cât să te recuperez la următorul pasaj.

Ești de acum o domnișoară cu săpunul alb într-o mașină pe care ai meritat-o. Vorbești și gesticulezi în timp ce pilotul automat îți virează volanul. Cel puțin asta pari să crezi. În pasajul Obor tai linia continuă și vii spre mine ca să ne împerechem culorile. Eu țin la negrul de pe scuter dar mai ales la integritatea osoasă. Te claxonez discret. Revii pe bandă și continui să vorbești. Citesc pe buze: Băga-mi-aș ^&%$ în fraierul ăsta! Mda… L-ai ratat și pe ăsta. Norocul meu.

Încerc să înțeleg ce fel de om riscă atât. Probabil unul care nu vrea să pară nebun vorbind singur prin mașină. Dar de ce? Un handsfree nu e așa cool ca smartphone-ul de sute de euro? Sigur este mai cool decât amenda. Problema este ca nu știe cât e și oricum cât timp nu se prea dă, cum să afle? 134 de lei, îți spun eu. Un handsfree ieftin e la jumătate de preț. Plus cele două puncte economisite la permis.

Articol de promovare a campaniei „Ţine-ţi viaţa în propriile mâini” cu scopul de a convinge cât mai mulţi români să folosească un kit ‚hands free’ în trafic. Mai multe detalii, în Grupul Şoferilor cu Handsfree.

Din 14 iunie, Grupul Şoferilor cu Handsfree lansează pe Facebook concursul „Cine este şofer responsabil în trafic, nu ia amendă”, prin care caută să demonstreze că membrii săi ştiu să se descurce. Postează pe peretele Facebook al Grupului Şoferilor cu Handsfree o scurtă poveste despre cea mai ieşită din comun experienţă pe care ai avut-o la volan (se exclud răpirile de către extratereştri). Ai timp la dispoziţie până pe 17 iunie, când decidem care sunt cele mai neobişnuite cinci povestiri, pe care Germanos le va premia cu câte un kit hands free de la Plantronics. Scrie şi poţi vorbi la telefon când conduci, fără să rişti vreo amendă.

George Buhnicihttps://george.ro
SV#yfrkh$n9Q&Ct6xqj@R9#f

Ultimele articole

Articole recomandate

16 Comments

  1. Nu manevrarea telefonului e periculoasă, ci distragerea atenției de la condus din cauza conversației (că te gândești la ce te-a întrebat interlocutorul, te gândești ce să-i spui, faze de-astea). E mai bine cu handsfree, dar e frecție la picior de lemn. Nu e nimeni atât de important încât să nu-și permită să amâne un apel 5 minute, până găsește un loc să oprească. Dacă ar fi, n-ar mai fi la volan, ci pe bancheta din spate.

  2. Nota 10 pentru articol. Eu pot sa zic doar ca am o satisfactie diabolica atunci cand vad la stirile de la 17 zmei care se rastoarna in Dambovita avand 140/h sau mai stiu eu ce ‘cascadorii’ din care rezulta doar o singura victima, soferul.

  3. 1. Cand este sa ti se intample, ca pieton sau sofer, ti se intampla orice ai face. Pur si simplu ai o zi proasta sau un mare ghinion, cu toata perseverenta si atentia ta ca sofer.

    2. Oameni buni, masina e ceva extraordinar, dar nu uitati ca intr-o clipa de neatentie va ratati viata. Daca nu sunteti atenti, vorbiti la telefon, va uitati pe gps, aveti viteza excesiva, sunteti bauti, etc………si daca da dracu (sau sfantul) sa loviti sau sa omorati pe cineva……..v-ati ratat viata incepand cu secunda imediat urmatoare. Nici dracu nu va mai scapa de puscarie. Asadar, masina e si inger si demon.

  4. Aproape toti soferii am trecut prin momentul “era sa murim”. Telefonul si/sau alcoolul sunt intr-adevar cele mai mari pericole. Mai sunt si altele.
    Cand sunt la volan si suna telefonul, imi rog pasagera din dreapta sa preia apelul si, daca poate, chiar sa rezolve problema celui de la telefon. Daca sunt singur, nu raspund. Daca apelantul totusi insista, opresc in prima benzinarie sau in primul refugiu si stau linistit sa vorbesc. Doar 5 minute de rabdare sunt suficiente.
    De mine… imi pasa prea putin, dar de pasagera din dreapta imi pasa enorm. De cei pe care i-as putea omori sau nenoroci, pentru ca eu sunt un dobitoc dependent de telefon (doar fraierii au hands-free), imi pasa enorm. Cum o’fi sa ai o familie pe constiinta? Sau un copil care alearga dupa o minge, peste strada? Vorbesti la telefon, esti concentrat, te grabesti acasa sau la o intalnire… simturile si reflexele tale sunt pe “auto”. Naspa… chiar daca esti sau nu vinovat. Viata cuiva ai distrus-o.

    Daca ai citit randurile astea:
    – lasa telefonul cand esti la volan http://www.youtube.com/watch?v=SC3x7K3EOTk
    – daca ai baut, ia un taxi sau roaga un prieten sa te duca acasa http://www.youtube.com/watch?v=ymiF-okrdMg&feature=related
    – fii atent la motociclisti http://www.youtube.com/watch?v=lsJs4AYa8sU&NR=1
    – acorda toata atentia ta prezentului, concentreaza-te (!) , “traieste clipa” asta, nu alta!
    Iti promit ca eu voi face toate acestea. Eu voi avea grija de tine, colegul meu din trafic. Ai si tu, te rog, grija de mine, colegul tau din trafic.

    “It’s that simple, really.”

  5. @alxtzu La punctul 1 am facut o afirmatie la modul general, iar la punctul 2 o afirmatie in particular cu exemple aferente. Una este teoria generala, alta este practica de zi cu zi.

  6. Am luat carnetul de conducere auto de opt ani . La inceput eram un tip cu bravura care credea ca are talent si ca lui nu i se poate intampla nimic .De atunci si pana acum m-am schimbat . Conduc atent si sunt mai responsabil. Am invatat respectul pentru ceilalti participanti din trafic. Nu ma mai enervez si nu mai injur .Nu folosesc telefonul, de fapt nu mai folosesc telefonul in timpul condusului .Am avut episoade in care o fractiune de secunda de neatentie putea sa provoace un accident. Pentru ce ? Pentru un sms amarat primit de la nu stiu cine ,fara importanta. Sau admirarea oglinzilor retrovizoare fara sens si excesiva. Sofatul , este o activitate serioasa , in care sunt in joc vieti .Neatentia si viteza , lipsa de experienta combinata cu bravura , in multe cazuri alcoolul ,sunt cele care provoaca accidente grave , inutile.
    Fiecare dintre noi greseste , este uman si de inteles , dar sa perseverezi in greseala este prostie. De fiacare data cand nu sunt sigur , nu am vizibilitate , ma gandesc ca nu are rost sa fortez norocul . Putem fi chiar noi victimele in orice moment , fie din cauza noastra ori nevinovati.
    Ma gandesc ce inseamna o palma in fata , apoi ma gandesc ce inseamna sa dai cu fata de un volan , sa-mi intre bordul in picioare , sa ajung sa regret amarnic ce am patit. si pentru ce ? Ca nu am fost capabil sa conduc in limitele normalitatii. Ca nu am fost constient ca pot provoca rau altora .Experienta mai inseamna sa ai si retinere. Lucrurile sunt simple , noi le complicam

  7. Desi de obicei conduc atent, am fost si eu de cateva ori in situatia asta. O fractiune de secunda e suficienta sa faci ceva ce nu mai poti desface. Pana acum ma pot bucura ca am avut noroc.

  8. e periculos dar daca toata lumea ar avea abs, esp, masini cu discuri pe spate si cauciucuri cu un rulaj decent cred ca am sta mult mai bine la accidente….. masinile moderne au frane foarte eficiente, trebuie doar sa le folosesti cum trebuie :)

  9. Pe mine ma uimesc cei cu masini ff. scumpe – X5, ML, Cayenne etc, masini care sunt dotate cu siguranta cu sistem bluetooth integrat, si cu toate acestea “soferii” continua sa vorbeasca cu telefonul la ureche.

    De ce?! Inca nu am trecut oare de nivelul la care ne consideram ‘cool’ ca vorbim la telefon??

    De cand am schimbat masina am si eu un astfel de sistem BT si nu pot spune decat ca este extraordinar – las BT pornit non stop la tel, iar cand intru in masina se conecteaza automat si preia toate apelurile.

    Simplu, eficient, safe!

  10. VAXXi a zis mai sus atat de bine incat consider ca trebuie repostat: “Nu manevrarea telefonului e periculoasă, ci distragerea atenției de la condus din cauza conversației (că te gândești la ce te-a întrebat interlocutorul, te gândești ce să-i spui, faze de-astea). E mai bine cu handsfree, dar e frecție la picior de lemn.”

    Eu personal n-am avut parte de incidente neplacute datorita vorbitului la telefon, ci mai degraba unul oarecum haios: vorbind la telefon (cu carkit) si mergand pe “pilot automat” am ajuns in cu totul alta parte decat la destinatia dorita. A fost ceva gen Unde sunt si ce mama lui aghiuta caut aici???
    De atunci am rarit considerabil preluarea apelurilor in timp ce conduc.

Leave a reply

Please enter your comment!
Please enter your name here